<Scrap>Turbat...

Discussion [Separate scrap from Hommblog to comment]
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I've taken this scrap separately so people can comment it further if they desire to do so.

Turbat de sarbatori [Original posting on Wednesday, Dec 30th, 2009 | 19:16 PM (UTC)]
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Zambiti va rog, a mai trecut un an si nimic nu s-a schimbat, surpriza: sunt tot in acelasi cacat, tot nereusit, tot nerealizat, tot nefericit... dar mereu acelasi optimist spre o sinucidere mai originala.
Zambiti va rog, am deschis portile spre iad si va invit pe toti la mine de sarbatori, ca tare mi-as dori companie placuta. Vorbind de companie placuta, in ultimii ani parca sunt echivalentul impotentei cand vine vorba sa ma ridic printre prieteni; nu in sensul ala, dar parca nu mai e nimeni nou in viata mea, facand mici exceptii care abat de la regula "nu avea incredere in nimeni si in curve", am cativa oameni de suflet, unul pot spune ca este Sandu care a stat la bine si la rau de partea mea si nici nu i-am facut cadou un inel de aniversare. Sunt un porc, dar multumesc celor care ma inspira in bine si in ale slobodelor proverbe. Daca tot este sezonul multumirilor, darurilor si iertarilor, sa ma ierte cine poate. In rest sa ma urati toti ca nu sunt ca voi. O mare parte din lume, de sarbatori, parca-i molipsita cu prostie; de ce trebuie sa imi cer scuze? Cel mai dureros este cand prietenii au pretentia sa faci ce vor ei, nu te uita nimeni de sarbatori. Pai cum sa te uite? Tre' sa scoata un ban de pe tine, apoi nu isi mai aduce aminte nici maica Tereza cine esti, "fiul meu risipitor...". Proasto, nu am plecat nicairi. Asta incerc sa le zic si tovarasilor, de parca as veni cu o boala la bairam si le cade cariciu rand pe rand cand sunt in limita ordinului de restrictie. Dupa capul lor ar trebui sa imi prostituez nevasta spre deliciul lor. Toti sunt realizati, toti sunt pasionali in ce fac, ca beau, mananca, ragaie, niciunul nu ezita sa dea ce e mai bun din el.
Uneori parca regret ca nu sunt realizat ca ei, aspectul fermecator de broasca, privirea misterioasa si shpanchie, cocoasa proeminenta de care s-au saturat sa o duca in carca si au ales sa o tina pe post de burta, pardon, abdomen; ca de la bere se trage, mersul plapand si inocent in ghiarele vietii, inhatati in eternitatea cercului vicios ale bauturii, tigarilor si femeile frumoase, niste pipite care au cei mai buni prieteni pe Botox, Colagen si Diamond (nu Neil Diamond); sau educatia exceptionala de care se bucura: primul fuge din scoala in scoala doar sa nu lucreze, urmatorul nu a auzit in viata lui de facultate, celalalt inca se chinuie cu notiunea de liceu, urmatorul a picat proba sportiva la Academia de Politie ca s-a dus la examen crezand ca e la un jogging in parcul Herastrau si ultimul; dar cel din urma ar prefera si acum sa stea la supt de mamelon. Doar e cald, e moale si nu a patit ca Ombladon sa rabda de foame primii ani de viata ca avea erectia mai tare ca foamea. Lumea tinde sa se fereasca de mine de sarbatori, pe buna dreptate, ma ingrozes si eu de ce as putea face la orice moment...
Imagineaza-ti ce dezastru ar iesi cu inca o palnie de umplut, te rog, nu beau ca nu sunt cu masina; ce tragedie sa vezi ca ultima felie de parizer e insfacata de alt bulangiu si nu de tine ca nu a troncanit nimeni din cioc, sa îi zica "pleaca ba si fa numaratoarea inversa pana la mata acasa". Asta imi aduce aminte de Antohi, stiu ca nu e politicos sa dam nume, dar cu-i pasa? Mai bine fac pereche de vis cu Sandu si ne amuzam sistematic, ca sindromul Tourette, cand ne apuca, ne apuca. Dupa impresia lui, inspiratia imi bate la usa, eu tot îi zic "nu bate nene, doboara usa", parca as fi un purcelus speriat din poveste si vine lupul mare si rau sa ma pape. Daca tot ma haleste sa ma ia din cap pana in pelvis. Sau cel putin asta era varianta povestii care as fi impartit-o. Nu as dori nimanui sa stea mai mult de 5 minute si 15 metri in preajma mea, nu de alta dar ordinul de restrictie zice clar "a nu se apropia de bestie...", dauneaza grav sanatatii mintale; ar putea ajunge hazlii ca mine; sau asa ma considera lupul cel mare si fioros, de ma tot fugareste in fata monitorului, incercand sa ia un cotlet imbelsugat din mine.
Da, sunt singur de sarbatori si nu conteaza, sunt exact ca voi in cosmarurile voastre cele mai sumbre.